Ieri treceam linistita cu tovarasul pe strada si am vazut un om cu un ghiozdan foarte mare in spate se sprijinea de perete si era in dureri. Am verificat sa vedem daca este bine si ne-am oferit sa il ducem la urgenta.
Omul ne-a spus ca a fost, dar pentru ca nu au asigurare i-au dat drumu. Nici macar analizele nu au vrut sa i le dea pentru ca i-a spus ca costa 5 lei acele hartii. Domnul i-a spus ca de ceva timp are un singur leu in buzunar si ca nu are ce manca, dar mai sa dea bani pe niste hartii. Au refuzat sa il spitalizeze si i-au durut in fund de acest om.
Ne-a povestit ca i-a luat 4 zile sa ajunga de la Bucuresti la Brasov si ca a fost oprit din statie in statie, chiar si lasat in camp de catre controlorii CFR, ca a primit 4 amenzi din care doua chiar de ziua lui, una fiind pentru ca a dormit pe o banca pentru ca nu avea unde sa stea. A fost facut boschetar si aurolac si sincer un om mai ghinionist ca acesta nu cred ca am mai intalnit.
A crescut in orfelinat, cu facultatea terminata, actor de meserie, dar lasat fara slujba, nici macar in somaj nu a putut intra pentru ca cica dureaza 3 luni pana atunci, iar doamnele de la ghiseu i-au spus ca n-are decat sa se descurce. Al naibii stat si birocratie, cum te lasa sa mori de foame in strada...
Pentru ca a ramas fara servici, nu si-a mai permis nici sa isi plateasca o chirie si cu ghiozdanul in spate a pornit spre Oradea unde cineva i-a promis un loc in care sa stea si un loc de munca, dar pana acolo este drum foarte lung si plin de ghinioane.
Fara loc de munca, fara bani, fara casa, bolnav, a plecat mai departe si spera la un miracol. Povestea cum a jucat in diferite piese de teatru si ca a si predat in facultate si cat de rau i-a parut ca acum 15 ani a avut posibilitatea de a pleca din tara si nu s-a dus, iar acum toata lumea isi bate joc de el si il face aurolac.
Ma doare sufletul cand ma gandesc cati oameni ajung in situatia asta, iar statul nu face nimic, ba chiar mai mult te umple cu amenzi. Am inteles ca daca nu reusesti sa iti platesti amenzile, in timp te poate inchide; macar ai siguranta zilei de maine, ai unde dormi, ce manca... mai conteaza? :)
Omul ne-a spus ca a fost, dar pentru ca nu au asigurare i-au dat drumu. Nici macar analizele nu au vrut sa i le dea pentru ca i-a spus ca costa 5 lei acele hartii. Domnul i-a spus ca de ceva timp are un singur leu in buzunar si ca nu are ce manca, dar mai sa dea bani pe niste hartii. Au refuzat sa il spitalizeze si i-au durut in fund de acest om.
Ne-a povestit ca i-a luat 4 zile sa ajunga de la Bucuresti la Brasov si ca a fost oprit din statie in statie, chiar si lasat in camp de catre controlorii CFR, ca a primit 4 amenzi din care doua chiar de ziua lui, una fiind pentru ca a dormit pe o banca pentru ca nu avea unde sa stea. A fost facut boschetar si aurolac si sincer un om mai ghinionist ca acesta nu cred ca am mai intalnit.
A crescut in orfelinat, cu facultatea terminata, actor de meserie, dar lasat fara slujba, nici macar in somaj nu a putut intra pentru ca cica dureaza 3 luni pana atunci, iar doamnele de la ghiseu i-au spus ca n-are decat sa se descurce. Al naibii stat si birocratie, cum te lasa sa mori de foame in strada...
Pentru ca a ramas fara servici, nu si-a mai permis nici sa isi plateasca o chirie si cu ghiozdanul in spate a pornit spre Oradea unde cineva i-a promis un loc in care sa stea si un loc de munca, dar pana acolo este drum foarte lung si plin de ghinioane.
Fara loc de munca, fara bani, fara casa, bolnav, a plecat mai departe si spera la un miracol. Povestea cum a jucat in diferite piese de teatru si ca a si predat in facultate si cat de rau i-a parut ca acum 15 ani a avut posibilitatea de a pleca din tara si nu s-a dus, iar acum toata lumea isi bate joc de el si il face aurolac.
Ma doare sufletul cand ma gandesc cati oameni ajung in situatia asta, iar statul nu face nimic, ba chiar mai mult te umple cu amenzi. Am inteles ca daca nu reusesti sa iti platesti amenzile, in timp te poate inchide; macar ai siguranta zilei de maine, ai unde dormi, ce manca... mai conteaza? :)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu